Respectiva suprafaţă se poate dovedi cu:
Deciziile emise de către C.N.C.I se contestă la Secția Civilă a Tribunalului în a cărei rază teritorială se află imobilul care face obiectul litigiului.
Evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
În funcție de circumstanțe, pot fi aplicate corecții care diminuează valoarea ce va fi stabilită prin decizie.
Da, puteți depune o cerere de valorificare a punctelor în numerar stabilite printr-o decizie de validare parțială emisă de CNCI, fără ca aceasta să echivaleze cu o recunoaștere a valorii stabilite prin decizia contestată. În măsura în care instanța va stabili o valoare superioară pentru imobilul care face obiectul deciziei de validare parțială, se va compensa ulterior numai diferența dintre numărul de puncte stabilite inițial prin decizia contestată și cel stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă.
La cererea de valorificare a punctelor în numerar se vor atașa: Decizia de validare parțială în original, act de identitate - copie, dacă este cazul, certificat de moștenitor - duplicat sau copie legalizată și procură specială - duplicat sau copie legalizată.
Dacă pensia de întreținere (alimentară) a fost stabilită în cuantum fix printr-o hotărâre judecătorească definitivă, puteți obține o majorare a pensiei astfel stabilite, prin raportare la creșterea veniturilor părintelui obligat la plată. Pentru aceasta trebuie să vă adresați instanței competente cu o cerere de majorare a pensiei de întreținere pentru copilul minor. Și copilul major poate solicita majorarea pensiei de înttreținere. Fiindcă o astfel de cerere este analizată prin prisma mai multor factori, este bine să cereți ajutorul unui avocat experimentat.
În caz de neîntelegere între soții aflați în procedura divorțului, potrivit dispozitiilor art. 919 din C. proc. civ. „Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei”.
Tatăl are dreptul de a solicita concediu parental, care se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului, justificat cu certificatul de naştere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a petiționarului. În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal, se majorează cu 10 zile lucrătoare.
În situația în care tatăl copilului nou-născut îndeplinește serviciul militar obligatoriu acesta are dreptul la o permisie de 7 zile calendaristice (nu lucrătoare) care se vor acorda după înaintarea cererii scrise împreună cu dovada certificatului de naștere, în vederea recunoașterii paternității.
Dacă tatăl este părinte necustodian (adică minorul/minorii locuiește/locuiesc la mamă), el are dreptul de a menține relații personale cu copilul/copiii. Relațiile personale se pot realiza prin:
De asemenea, tatăl are dreptul de a veghea la modul în care mama își îndeplinește obligațiile de creștere și educare a minorilor, la modul în care face cheltuieli pentru nevoile minorilor și de a decide împreună cu mama ori de a fi consultat asupra factorilor importanți în viața copiilor, cum ar fi schimbarea locuinței ori alegerea școlii sau grădiniței.
Copiii din afara căsătoriei au aceleași drepturi cu ale copiilor proveniți din căsătorie inclusiv în ceea ce privește dreptul la moștenire.
În cazul unei moșteniri testamentare, moștenitorii sunt, bineînțeles, persoanele specificate în testament. În cazul succesiunii legale, moștenitorii pot fi:
În legislația noastră, concubinii nu au încă drept de moștenire legală. Singura posibilitate în care aceștia pot să obțină ceva de pe urma partenerului decedat este aceea în care acesta îi menționează în testament. Este de reținut că nici în această situație nu este garantat că vor primi tot ceea ce le-a lăsat concubinul, întrucât sunt anumite categorii de apropiați ai defunctului care au dreptul la niște cote minime din moștenire (rezerve succesorale), în pofida dorințelor defunctului.
